Calendarul fermierului montan în luna aprilie
Calendarul fermierului montan în luna august
-
Noutăți legislative și dezvoltare rurală
-
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare aferente submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, depunerea proiectelor pentru investiții în ferme mici se poate face până la data de 31 august 2017, ora 16.00.
Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 6.3 pentru zona montană este de 21 milioane de euro. Depunerea proiectelor se face în limita a 200% din alocarea pentru sesiune.
„Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună pentru a asigura o șansă și celor care nu au reușit din motive independente de ei să termine de întocmit documentația pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul ușor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obțină o finanțare care să le asigure un start bun spre o exploatație agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.
Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil și este în valoare de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 august 2017 este de 15 puncte.
Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru dezvoltarea fermelor mici, prin sM 6.3, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.
-
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește, începând cu 1 august 2017, cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Astfel, în perioada 1 august, ora 9:00 – 31 octombrie 2017, ora 16:00, solicitanții de fonduri europene nerambursabile au la dispoziție 70 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemei GBER aferente Submăsuri 4.2 – Sprijin pentru procesarea produselor agricole.
Solicitanții eligibili pentru finanțare prin prezenta schemă sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiţii iniţiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obţinerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economică eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului.
-
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a deschis prima sesiune din anul 2017, de depunere a proiectelor de investiții pentru submăsurile 4.2 şi 4.2a – Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole. Sesiunea se desfășoară în perioada 10 iulie ora 900 – 30 septembrie 2017 ora 1600 și are o alocare totală de 112 milioane euro.
„Pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile pe care le oferă activitatea agricolă, este nevoie ca pe lângă producție să existe și procesare. Aceste submăsuri vin să finanțeze acea parte din lanțul economic de care România are poate cea mai mare nevoie, și anume procesarea – crearea de produse cu valoare adăugată, atât de necesare creșterii economice sustenabile. Este momentul ca țara noastră să nu mai fie o furnizoare exclusivă de materie primă, ieftină, ci să ofere produse agroindustriale finite care să aducă plus valoare și implicit creșterea contribuției sectorului agricol la Produsul Intern Brut.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.
Fondurile alocate în această sesiune pentru Submăsura 4.2 se ridică la 100 de milioane euro. Din acestea, 40 de milioane sunt destinați investițiilor în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare a produselor agricole și 60 de milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole.
Pragul minim pentru Sm 4.2 este de 15 puncte, iar pragurile de calitate sunt 30 de puncte în luna august și 15 puncte în luna septembrie.
Pentru investiții în procesarea produselor pomicole prin Submăsura 4.2a, în sesiunea din anul 2017 sunt alocați 12 milioane euro, iar pragul minim este de 10 puncte. Pragul de calitate pentru luna august va fi de 25 puncte iar cel pentru luna septembrie de 10 puncte.
Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info.
-
În data de 17 iulie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 568, HOTĂRÂREA Nr. 500
din 13 iulie 2017 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”.
Prevederile prezentei scheme se aplică:
a) crescătorilor de ovine, persoane fizice, care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cu modificările şi completările ulterioare, valabil până la data plăţii ajutorului de minimis;
b) crescătorilor de ovine, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;
c) crescătorilor de ovine, persoane juridice.
Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru comercializarea lânii, beneficiarii care solicită ajutoare de minimis conform prevederilor prezentei hotărâri trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate:
-
să deţină o exploataţie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor;
-
să facă dovada comercializării cantităţii de lână pentru care solicită acordarea sprijinului către un centru de colectare a lânii sau o unitate de procesare a lânii.
Valoarea sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 1 leu/kg lână comercializată.
În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, (17.07-31.08.2017) beneficiarii depun o cerere de înscriere în programul prin care solicită înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea Programului de susţinere a crescătorilor de ovine şi caprine pentru comercializarea lânii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de următoarele documente:
a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială şi o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;
b) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice, precum şi copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică, după caz;
c) dovadă cont activ de disponibilităţi bancă/trezorerie;
d) declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;
e) document care atestă că exploataţiile de ovine sunt identificate şi înregistrate în RNE până la data depunerii cererii de înscriere în Program, eliberat de operatorul Sistemului naţional de identificare şi înregistrare a animalelor – SNIIA.
Documentele prevăzute la lit. a) şi b) sunt prezentate în original şi în copie, în vederea certificării de către reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin înscrierea pe copie a sintagmei „conform cu originalul”.
Cererea trebuie să cuprindă efectivul de animale deţinut şi cantitatea de lână estimată a se comercializa în anul de cerere (01.07.2017-01.07.2018).
-
APIA eliberează adeverințe pentru creditele-punte
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început din data de 10.07.2017, să elibereze adeverinţe pentru beneficiarii schemelor de plată gestionate în cadrul Campaniei 2017 (schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și măsurile de mediu şi climă), respectiv pentru cei care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare și non-bancare care au încheiat convenţii cu APIA.
Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, Agenția eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2017 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă. De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată pentru plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverintei, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Valoarea creditului va fi de până la 80% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.
Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 pentru modificarea literei b) a pct. 1 din anexa la Ordinului MADR nr.703/2013 privind aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate prin Agenție în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.
APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Toate convențiile încheiate între Agenție, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.
-
Programul național apicol 2017
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în data de 04.07.2017, s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 516, Hotărârea de Guvern nr. 443 privind aprobarea Programului Național Apicol pentru perioada 2017 – 2019 a normelor de aplicare, precum și a valorii sprijinului financiar.
Astfel, până la data de 15 august 2017, la Centrele judeţene şi la Centrul Municipiului Bucureşti ale/al APIA se depun Cererile de plată pentru accesarea Programului Național Apicol (PNA) în anul 2017.
Beneficiarii Programului sunt:
1. apicultorii (persoane fizice, persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale) pentru acţiunile:
– combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;
– raţionalizarea transhumanţei;
– măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol.
2. cooperativele agricole recunoscute conform legislaţiei în vigoare, numai pentru acţiunea de asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.
Obiectivul Programului îl constituie îmbunătăţirea producţiei şi comercializării produselor apicole prin:
– acordarea de sprijin financiar apicultorilor pentru achiziţionarea de: medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, de colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen sau încălzitor miere, de mătci, şi/sau familii de albine, de cutii în vederea reformării cutiilor uzate în urma deplasării acestora în pastoral;
– acordarea de sprijin financiar cooperativelor agricole pentru achiziţionarea de: maturator, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox.
Valoarea sprijinului financiar alocat Programului Naţional Apicol pentru perioada 2017-2019, este de 97.626 mii lei, din care suma de 48.813 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 1102 din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole, distribuită astfel:
a) pentru anul 2017: 32.542 mii lei;
b) pentru anul 2018: 32.542 mii lei;
c) pentru anul 2019: 32.542 mii lei.
Informațiile necesare accesării PNA 2017 sunt disponibile pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/programul-national-apicol.
-
Pajiști
August, o lună de “foc” din punct de vedere meteorologic, este numită popular și Gustar. Se crede că denumirea vine de la gust – gustul poamelor care se coc în această ultimă lună de vară.
Istoric, numele de August vine de la împăratul roman, Cezar August (Augustus Octavian Caesar, istoricii numindu-l Augustus). Luna August are 31 de zile, ca şi luna Iulie, deoarece Cezar August a vrut să nu aibă mai puține zile decât luna lui Iulius Cezar.
În plină vară toate animalele sunt la pășunat cu excepția celor care pasc în etajul alpin și subalpin (1.800 – 2.500 m alt.), care spre sfârșitul acestei luni se pregătesc să coboare la altitudini mai joase.
Pe fânețele mai productive din zonele de dealuri și montane mai joase începe coasa a doua, numită otavă, care este formată mai mult din frunze, asigurând o calitate foarte bună a furajului.
Dintre lucrările curente se remarcă următoarele:
– continuarea târlirii raționale;
– pregătirea terenului prin erbicidare, frezare, arat, discuit, etc. pentru reînsămânțarea pajiștilor cu covor ierbos degradat (cu excepția celor cu angajamente de agro-mediu și climă, pe care sunt permise doar însămânțări cu specii din flora locală și doar în cazurile în care unele suprafețe sunt afectate accidental);
– defrișarea tufărișurilor și puieților de arbori invadanți de pe pajiști;
– se continuă recoltatul furajelor pentru fân și masă verde;
– se cosesc resturile de iarbă neconsumată de pe pășuni;
– alte lucrări de construcții pentru acces, alimentări cu apă, împrejmuire, adăpostire, etc. pentru mărirea gradului de utilizare a suprafețelor de pajiști mai greu accesibile și sporirea confortului uman și animal.
În această perioadă se încheie și lucrările de inventariere și cartare a pajiștilor începute în lunile precedente. Rezultatele acestei acțiuni de mare importanță pentru luarea celor mai potrivite măsuri de îmbunătățire, întreținere, valorificare și dotare a patrimoniului pastoral se înscriu într-o fișă de inventariere.
Astfel de fișe de inventariere ar trebui să existe la toți administratorii fondului pastoral din țara noastră, fie ele persoane fizice sau juridice, crescători de animale individuali, asociații de crescători, primării sau alții.
Fără o evidență clară a întregului fond pastoral nu vom ști care este suprafața actuală reală, stadiul de degradare datorită abandonului, al neîncărcării sau supraîncărcării cu animale, al supratârlirii, nefertilizării și alte lucrări de întreținere alături de dotare pentru valorificarea corespunzătoare a acestui patrimoniu național.
Aceste date sunt strict necesare pentru întocmirea amenajamentelor pastorale sau silvopastorale, după caz, documentații care vor sta la baza îmbunătățirii și folosirii raționale a pajiștilor permanente, asemănător tehnologiilor de cultură a plantelor din terenurile arabile.
-
Culturi de câmp
Este perioada în care fermierii din cultura mare efectuează ultimele lucrări de recoltare, transport și depozitare a cerealelor. De asemenea, luna debutează cu eliberarea terenurilor de resturile vegetale și efectuarea arăturilor în vederea însămânțărilor de toamnă.
În mediul rural, sătenii, fermieri mai mici sau mai mari duc o adevărată luptă cu turmele de porci mistreți care distrug pajiștile și culturile chiar și total. Astfel că se fac focuri și oamenii păzesc întreaga noapte recolta.
– Lucrări de întreținere în culturile prășitoare (combaterea bolilor și dăunătorilor, erbicidări, prașile manuale);
– Eliberarea terenurilor de resturile vegetale și efectuarea arăturilor în vederea însămânțărilor de toamnă;
-
Aplicarea irigațiilor pe suprafețele agricole cu deficite de apă în sol;
-
Se recoltează porumbul pentru însilozare;
-
Se pregătesc silozurile pentru cartofi și sfera furajeră, se face controlul și condiționarea semințelor pentru semănat.
-
Legumicultură
– Sunt înființate culturi pentru toamnă prin semănat direct. Este vorba despre spanac, salata din care se obține răsadul ce se plantează la sfârșitul lui septembrie, mărar și pătrunjelul pentru frunze;
– Legumele se udă dimineața devreme și seara târziu dacă apare seceta;
– Nu trebuie depășită limita de 10 l/mp. Cantitatea de apă în exces favorizează apariția bolilor – cu precădere a celor micotice și diluează aroma plantelor în special a roșiilor;
– Dacă este cazul sunt îndepărtate și distruse frunzele uscate de la legume, care pot purta germeni de boli sau dăunători;
– Se recoltează roșiile de grădină crescute natural și se transformă în bulion, suc sau alte preparate;
– După cum se știe roșiile se coc progresiv astfel că pentru cele rămase pe fir se continuă copilitul și cârnitul lor. Astfel, se va accelera producția târzie și roșiile de toamnă vor crește și se vor coace înainte de căderea brumei;
– Tot acum se aleg semințele pentru anul viitor și se pun la uscat la soare pe hârtie. După aceea sunt sortate pe soiuri și depozitate în pungi de hârtie;
– Și castraveții sunt recoltați și puși la murat cu sare pentru consum pe termen scurt sau cu oțet pentru iarnă;
– Se continuă recoltarea legumelor pe măsură ce ating maturitatea de consum sau de conservare;
– Morcovul se depozitează în nisip dacă este păstrat pentru iarnă, în locuri răcoroase și întunecoase; Frunzele de morcov, de exemplu, nu trebuie aruncate, sunt foarte prețioase în mâncare!
– Se rup primele frunze de jos la sfecla roșie de toamnă și la țelină pentru a face căpățână. Se știe că plantele trebuie aerisite cât mai mult pentru a nu pierde energia și seva pentru frunze sau copili ci aceasta trebuie îndreptată către căpățâna sau leguma în sine;
– Se recoltează ceapa și usturoiul care se pun la uscat pentru mai multe zile. Ceapa se împletește pe o funie și se depozitează în locuri uscate și umbroase. Același lucru este valabil și pentru usturoi;
– Luna august este o perioadă bună pentru cei care vând legumele obținute. Pentru aceasta, marfa trebuie sortată pe categorii de calitate, ștearsă și calibrată. Este important să fie depozitată în condiții optime și vândută în maxim 2-3 zile de la recoltare;
– Se cultivă loboda care se înmulțește prin semințele care apar în luna august. Fiind o plantă foarte rezistentă și nepretențioasă, loboda se poate semăna și în această perioadă, nu doar primăvara. Semințele lobodei își păstrează proprietățile germinative o perioadă scurtă, de maximum 2 ani;
– Se monitorizează starea fitosanitară a culturilor și se aplică tratamentele adecvate pentru combaterea buruienilor. Spre exemplu pentru o producție bună de ardei, trebuie continuată fertilizarea cu azot și potasiu;
-
Pomicultură
– Se culeg soiurile timpurii de mere, pere și prune, nucile verzi și alunele.
– Merele de vară se culeg mai în pârgă cu 10-14 zile înainte de a ajunge la maturitatea deplină când culoarea verde de pe partea lor umbrită nu a dispărut complet. Puse la păstrat în spații răcoroase, merele culese astfel se colorează mai bine și se coc mai lent. Merele de vară pot fi păstrate circa două săptămâni. Dacă sunt culese cu întârziere merele de vară devin făinoase chiar din pom. Merele căzute nu trebuie irosite ci pot fi folosite la țuica de mere!
– Soiurile de pere de vară trebuie culese cu 8-12 zile înaintea maturității depline, când culoarea verde de pe partea umbrită a fructelor începe să treacă în verde-gălbui. Culese în momentul indicat, perele de vară se transportă mai bine, se coc mai lent în depozit și se pot păstra circa 2 săptămâni. În depozite frigorifice cu atmosferă controlată (3-6 % oxigen și 2-5% bioxid de carbon) fructele soiului Williams pot fi păstrate până în luna ianuarie. Și perele căzute din pom pot fi folosite la țuică!
– Prunele nu-și continuă coacerea după recoltare. Când sunt consumate în stare proaspătă se culeg cu mâna, cu 2-4 zile înainte maturității depline, având grijă să rămână cu codița și pruina cât mai intacte. Prunele care sunt puse la uscat și cele pentru industrializare se culeg la coacerea deplină, prin scuturare (se mișcă energic șarpantele cu mâna), pe folii de plastic, prelate sau rogojini. Scuturarea prunelor cu prăjina nu este indicată deoarece astfel sunt rupte ramurile de rod și frunzele, producția anilor următori fiind diminuată din această cauză. Fructele unor soiuri precum Stanley, Vânăt de Italia, Vânăt Românesc pot fi păstrate la temperatură obișnuită peste 4-5 zile, deoarece pulpa lor se înmoaie lent. Prunele care sunt transformate în țuică se depozitează în butoaie și sunt puse la soare până când încep să fermenteze. Pot fi folosite în minim 15 zile, o perioadă maximă ne-existând neapărat. Dacă sunt păstrate bine, închise ermetic, ele pot fi folosite la țuică și în primăvara următoare;
– Nucile verzi se culeg în această perioadă numai pentru consumul miezului în stare verde și folosirea acestuia la diverse rețete naturiste. Nucile se coc eșalonat astfel că atunci când ating maturitatea, coaja verde care le acoperă capră iar apoi se desprinde de nuca propriu-zisă care cade. Nucile se strâng zilnic de sub pomi sau o dată la 2-3 zile, pe măsură ce cad singure. Dacă plouă des, nucile trebuie culese zilnic ca să fie evitată mucegăirea;
– Și alunele se culeg în luna august, mai spre sfârșit, cel puțin anumite soiuri care la maturitate se separă de involucru și cad. Fructele scuturate și recoltate se întind la soare pentru 2-3 zile în start gros de 10-12 centimetri, care se răscolește zilnic, iar apoi sunt depozitate în încăperi bine aerisite în strat gros de 10-12 centimetri, care se lopătează zilnic pentru a preveni mucegăirea;
– Tot acum se culeg și afinele, coacăzele și bobițele de soc pentru delicioasa dulceață. Se recoltează și caisele care sunt destinate uscării sau gemului, marmeladei, sucului sau siropului. Fructele se lasă să ajungă la maturitate pentru astfel de întrebuințări și se culeg prin scuturare manuală, pe folii de plastic. Dacă sunt vândute, caisele trebuie expediate beneficiarului în ziua recoltării;
– Se îndepărtează toți lăstarii anuali care cresc vertical. În cazul soiurilor care cresc încet se lasă lăstarii mai subțiri și se taie doar pe cei puternici, pentru că este posibil ca fructele rămase în pom să nu mai aibă hrană suficientă;
-
Se aranjează proptelele la pomii cu rodire abundentă;
– Se urmăresc buletinele de avertizate fito-sanitară şi se aplică tratamente după caz;
– În luna august consumul de apă este foarte ridicat, trebuie să asiguram minim 300 metri cubi la hectar iar la fertirigare 12 litri de apă pe pom în fiecare zi.
Lucrări în livadă pe timp de caniculă. Cum trebuie să udăm pomii și care sunt speciile rezistente!
Temperaturile crescute afectează livada chiar dacă efectele acestora asupra pomilor nu sunt atât de periculoase ca înghețul și temperaturile scăzute. Fiecare specie pomicolă are propriile nevoi pentru a putea face față temperaturilor caniculare iar respectarea acestor reguli pot salva livada.
Ca reguli generale trebuie să ținem cont de următoarele aspecte:
Udați mai ales pomii tineri, care au rădăcini scurte și rămân rapid fără resurse de apă.
Udați pomii fructiferi dimineața devreme. Dimineața, înainte ca soarele să se arate sus pe cer, este cea mai bună perioadă de udare a plantelor pe timp de caniculă. Cantitatea de apă pe care o torni la rădăcini ajută plantele să facă față stresului din timpul zilei, când temperaturile devin insuportabile. Este bună și udarea de seară, dar aceasta trebuie făcută după apusul soarelui. Plantele nu se udă niciodată în timpul zilei, deoarece diferența mare de temperatură și vaporii de apă ce se vor ridica din sol vor afecta plantele în mod negativ, putând duce până la moartea acestora.
Dacă descoperiți crengi afectate de boli sau uscate trebuie să le înlăturați rapid deoarece temperaturile crescute favorizează înmulțirea bolilor. Totodată, este indicat să tăiați și crengile uscate, pentru a aerisi coroana și pentru a le permite crengilor tinere să se dezvolte.
Nu udați pomul, ci solul. Chiar dacă intenția ta este de a le revigora, efectul este exact opus. Aerul uscat și razele puternice ale soarelui vor duce la opărirea frunzelor și implicit la ofilirea plantei. De asemenea, este important ca la aplicarea normelor de udare să păstrați frunzele pomilor uscate. Frunzele ude devin frunze bolnave – lăsate cu apă peste noapte, ele reprezintă mediul propice pentru dezvoltarea mucegaiurilor. Frunzele care sunt ude, în soare capătă urme de arsuri ușoare, care pot afecta dezvoltarea armonioasă a pomilor din livadă.
Cum fac față caniculei diferitele specii pomicole,
Cum udăm mărul pe timp de caniculă
Mărul este o specie cu un consum de apă ridicat, necesitând aplicarea irigărilor de suplinire a deficitului temporar de umiditate care apare frecvent în toate zonele de cultură din țară.
Se recomandă irigarea sau udarea indiferent de portaltoi sau de zona pedoclimatică în care este cultivat.
Este bine să știți că în zonele secetoase se vor face circa 5-7 udări pe an, iar în cele semi-umede cel puțin 3. Cantitatea de apă care se aplică pomilor trebuie să fie suficientă pentru a pătrunde la o adâncime de 40-50 de centimetri.
Ca metodă de irigare este recomandată irigarea prin picurare cu furtune de distribuție a apei legate de prima sârmă a spalierilor, care udă uniform și continuu doar o bandă de sol de-a lungul rândului cu lățimea de 1 – 1,2 m.
Cum udăm părul pe timp de caniculă
Părul are cerinţe faţă de căldură mai mari decât mărul, prunul şl vişinul, reuşind bine în zone cu temperaturi medii anuale de 9,5 – 11°C, cu condiţia ca în perioada de vegetaţie temperatura medie să fie de 16-18°C.
Consumul de apă al părului este puţin mai scăzut decât al mărului, iar umiditatea atmosferică mare, în special în partea a doua a sezonului de vegetaţie, poate favoriza dezvoltarea unor boli specifice deosebit de grave. Din acest motiv este mai puţin recomandată micro-aspersiunea deasupra coroanei în cultura părului.
Adâncimea de dezvoltare a sistemului radicular activ al părului este de 50-60 cm pentru portaltoi mai viguroşi şi de 30-50 cm pentru portaltoi mai puţin viguroşi, asigurarea unui potenţial optim al apei în sol pe aceste nivele de adâncime se poate realiza cu ajutorul instalațiilor ce folosesc de obicei picurătoare cu debite cuprinse între 2-6 l/h, distanţate între ele în funcţie de textura solului şi de distanţele dintre pomi/rând.
Cum udăm gutuiul pe timp de caniculă
Gutuiul are cerinţe mari faţă de apă dar reuşeşte destul de bine şi în regiuni mai secetoase, cu 500-600 mm pe an. Având în vedere că gutuiul are un sistem radicular mai superficial, acesta necesită irigări dese cu norme mai mici de apă. Suportă excesul temporar de umiditate în sol, dar asta nu înseamnă că vegetează bine în astfel de condiţii. Se recomandă în primul rând irigarea localizată prin picurare, cu debite de apă de 2-6 l pe o adâncime de 30-50 cm.
Cum udăm prunul pe timp de caniculă
Prunul este mai exigent decât mărul față de căldură, comportându-se mai bine în zonele mai joase și a dealurilor mici. În zona dealurilor înalte, cu excepţia soiului Grase româneşti, prunul dă recolte instabile şi de slabă calitate. Temperaturile orare optime ale speciei se situează între 18°C și 33°C, iar cele absolute minime sunt de 8°C și maxime de 36°C (în afara intervalului temperaturilor absolute creșterea încetează).
Cerinţele prunului faţă de apă sunt destul de mari, fiind satisfăcute în zonele deluroase cu peste 600 mm precipitaţii anual, din care 300-350 mm în intervalul mai-iulie. Ploile reci în timpul înfloritului compromit destul de frecvent recoltele prunului. În silvostepă multe soiuri (Agen, Anna Spath, Renclod Althan, Tuleu gras, Stanley ş.a.) cu o mai bună rezistenţă la secetă, reuşesc să producă, dar fructele sunt de calitate inferioară. În stepa uscată se impune irigarea plantaţiilor.
Prunul este o specie rustică, având o plasticitate ecologică mai largă ce-i conferă un areal de favorabilitate mai mare decât la alte specii pomicole. Cu toate acestea şi prunul necesită aplicarea irigării, indiferent de portaltoi sau de zona pedoclimatică în care se cultivă. Deşi rezistă mai bine la secetă decât multe alte specii pomicole, deficitul de apă manifestat frecvent în timpul creşterii intense a fructelor în climatul din România, face obligatorie irigarea pentru calitatea fructelor şi realizarea producţiilor constante, cu deosebire în plantațiile de mare densitate.
Adâncimea de dezvoltare a sistemului radicular al prunului este de 30-40 cm pentru portaltoi de vigoare mică (Saint Joulien, Mirobolan dwarf), sau 40-60 cm adâncime pentru portaltoi mai viguroşi (Corcoduş). Asigurarea unui regim de apă optim pe aceste nivele de adâncime se poate realiza atât prin picurare cât şi prin picurătoare cu debite de 4-8 l/h, sau microaspersoare cu debite orientative de 30-40 l/h cu distanțe între ele corelate cu distanţele între rânduri, între pomi/rând, cu raza de udare a emiţătoarelor de apă şi cu textura solului.
Cum udăm cireșul și vișinul pe timp de caniculă
Cireșul și vișinul cresc şi rodesc bine în zonele cu temperatura medie anuală de 9,0-10,5°C. Temperaturile orare optime ale speciei se situează între 18 și 28°C, iar cele absolute minime sunt de 6°C și maxime de 40°C (în afara intervalului temperaturilor absolute creșterea încetează). Suportă greu căldurile înăbuşitoare din vară, mai ales când acestea sunt însoţite şi de insuficienţa apei în sol, necesitând irigaţii.
Faţă de apă au cerinţe moderate, preferând zonele cu precipitaţii medii anuale cuprinse între 600-800 mm, dar distribuite proporțional cu deficitul pluviometric lunar. Se numără printre speciile pomicole cele mai iubitoare de lumină.
Solul cu textură argiloasă, sau argilo-lutoasă, care reţin mai multă apă şi au aeraţie redusă, nu sunt recomandate pentru cultura cireşului și a vișinului. Deci irigarea cireşului și a vișinului trebuie să nu provoace băltiri temporare pe sol, recomandându-se norme bine corelate cu umiditatea momentană a solului.
Cum udăm nucul pe timp de caniculă
Nucul este o specie iubitoare de căldură dar este afectat şi de temperaturile maxime de peste 35°C din timpul lunilor iulie–august–septembrie, în special dacă se menţin la acest nivel mai multe zile. Temperaturile minime şi maxime absolute provoacă (iarna şi vara) afecţiuni ale scoarţei pomului (crăpături) şi de aceea este nevoie de protejarea trunchiului prin văruire.
Metodele de irigare cele mai utilizate la nuc sunt: irigarea prin picurare şi irigarea prin microjet. Normele şi momentele de irigare se determină ca şi în cazul plantaţiilor tinere, în funcţie de necesităţile plantelor. Acestea depind şi de microzona de cultură şi de nivelul precipitaţiilor anuale. Pentru asigurarea unei umidităţi suficiente în sol, se impune ca (în funcţie de tipul de sol) să se menţină nivelul de peste 70% din intervalul umidităţii active.
-
Grădină şi flori
– Și la flori trebuie să avem grijă cum udăm și cât udăm. Cei care au sisteme automate de irigații au posibilități mult mai mari pentru a uda grădina sau gazonul. Grădinarii care udă manual trebuie să ude dimineața devreme sau seara târziu pentru a evita ofilirea plantei;
– Dacă nu este extrem de cald spre finalul lunii se poate începe plantarea bulbilor care înfloresc primăvara. E bine să plantați bulbii când pământul e cald (nu arid sau extrem de uscat), așa încât bulbii să aibă timp până la venirea iernii să se dezvolte în pământ;
– Florile ofilite se curăță regulat;
– Lavanda înflorește în august, astfel că florile se culeg atunci când sunt închise, sau abia deschise, când parfumul și culoarea lor au atins maximum de intensitate. După ce se taie, firele de lavandă se țin la uscat sub formă de buchete, fie atârnate cu florile în jos, fie răsfirate pe o tavă, într-o încăpere bine aerisită și destul de călduroasă;
– Arbuștii și arborii care înfloresc vara trebuie tunși pentru modelare, însă doar dacă au încetat înflorirea. Se îndepărtează ramurile moarte sau bolnave!
– Se smulg tot timpul buruienile din jardiniere sau grădina de flori ca să nu înflorească și să facă semințe, altfel vom avea de furcă cu eradicarea buruienilor mulți ani la rând;
– Dacă doriți să înmulțiți singuri trandafirii, puteți tăia butași semi-lemnoși la sfârșitul verii (sfârșitul lui august – începutul lui septembrie) din plantele deja mature și să îi plantați direct în gradină.
-
Plante medicinale
– Se culege planta de trei-fraţi-pătaţi, pentru detoxifiere. Creşte în luncile umede, la marginea pădurilor, în zona de deal şi cea subalpină. Mai este numită şi panseluţa sălbatică. Adună partea aeriană a plantei (tulpini, frunze, flori), numai în perioada înfloririi ei;
– Se recoltează sulfina, plantă ce „pune pe fugă“ neplăcerile menopauzei. O întâlneşti prin toată ţara, de-a lungul întregului sezon cald, pe marginea drumurilor şi pe coastele pietroase. Sulfina este planta pe care o recunoşti imediat după frunzele zimţate şi florile galbene aşezate în formă de spic. Tocmai aceste ramuri înflorite sunt folosite în medicina naturistă. Părţile active ale plantei – florile, dar şi partea aeriană a sulfinei. Pentru a-ţi uşura recoltarea, foloseşte un cuţit sau o seceră;
– Se culeg florile de traista-ciobanului, lumânărică, coada-șoricelului și cimbrișor;
– Luna august este ultima în care se poate recolta rostotasca supranumită și “darul cerului”. Are o acțiune eficientă în combaterea negilor. Este ușor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică;
– Se recoltează menta și gălbenelele. De specificat că cele două sunt recoltate periodic până în septembrie. Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia;
– Numai în luna august se recoltează și armurariul. Acum condițiile climatice sunt similare cu cele din zonele native ale Europei de Sud și Asiei. Semințele măcinate sunt folosite în scopuri medicinale datorită prezentei unei substanțe protectoare, numită silimarină;
– Altă plantă medicinală de recoltat până în luna august este cicoarea comună. Are o arie mare de răspândire, din zonele de câmpie până în cele de deal și de munte. Crește în pășuni și fânețe, pe marginea apelor curgătoare, ba chiar și la marginea drumurilor. În scopuri medicinale se întrebuințează părțile aeriene ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei, în lunile iulie-august, când tulpinile nu au apucat să se întărească;
– Și cătina din soiuri timpurii se poate recolta în luna august dar poate suporta amânare și până în septembrie.
-
Zootehnie
-
Bovinele ies la pășunat în jurul taberelor de vară, pe pășunile amenajate în jurul fermelor sau pe cele comunale, iar fermierii acordă o atenție specială pentru protecția animalelor de căldura excesivă și asigurarea apei de băut în cantitate suficientă.
-
Are loc furajarea suplimentară a animalelor;
– Se au în vedere și se respectă normele de bunăstare a animalelor pentru protejarea acestora împotriva caniculei, în special la porcine, știut fiind că această specie este sensibilă la căldură;
– În fermele mici de păsări se are în vedere protejarea păsărilor tinere contra intemperiilor. Se pregătesc incubatoarele și se obțin ultimele generații de pui de vară;
-
Se cosește lucerna când este îmbobocită și se depozitează în cele mai bune condiții.
-
Apicultură
– Toată atenţia trebuie acordată pregătirii familiilor pentru creşterea albinelor de iernare, iar în acest sens calitatea si cantitatea hranei este primordială. De asemenea, în lipsa culesurilor, sunt necesare o serie de hrăniri suplimentare de stimulare – pentru stimularea pontei şi creşterea albinei de iernare în cantitate suficientă;
– Zonele de deal şi munte rămân singurele surse serioase de cules natural (fâneaţă şi pășuni) în această perioadă;
– Se fac lucrări de organizare a cuibului prin îndepărtarea fagurilor goi, descăpăcirea după diafragmă a celor cu miere puţină, echilibrare şi eventual completarea cu faguri cu miere de la alte familii mai puternice;
– Se realizează examenul clinic al familiilor de albine şi efectuarea eventualelor tratamente necesare;
– Se elimină fagurii cu miere de mană;
– Se face schimbarea mătcilor necorespunzătoare;
-
Se continuă lucrările de recoltare de propolis sau lăptişor de matcă;
– Colectoarele de polen se ridică în jurul datei de 15 august pentru a da posibilitatea să se completeze rezervele de polen din familiile de albine;
-
Conservarea fagurilor goi care se vor depozita în dulapuri speciale, corpuri de stup și tratarea cu sulf pentru prevenirea găselniţei;
– Se face recondiţionarea elementelor de stup care urmează să adăpostească familiile pentru iernare;
– Se continuă lucrările de reformare a fagurilor.
Alte articole
