Calendarul fermierului montan în luna septembrie
Calendarul fermierului montan, în luna noiembrie
- Noutăți legislative și dezvoltare rurală
- Ordin nr. 321 din 28 septembrie 2017 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 52/2017 privind aprobarea Procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultative „produs montan” şi de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a respectivei menţiuni. Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 836 din 23 octombrie 2017;
- Ordin nr. 332din 16 octombrie 2017 pentru modificarea Normelor de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 22/2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 834 din 20.10.2017;
- Ordin nr. 341 din 19 octombrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin, (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 840 din 24.10.2017.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește în continuare cereri (până la data de 30 noiembrie 2017) pentru finanțarea proiectelor de investiții prin submăsura 16.4 ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol” și prin submăsura 16.4a ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”.
Calendar estimativ privind submăsurile de finanțare din PNDR 2014-2020, ce urmează să fie lansate în perioada următoare (calendar publicat pe site-ul MADR):
- Submăsura 6.5 ”Schema pentru micii fermieri”, se va lansa în noiembrie – decembrie 2017, în funcție de finalizarea plăților APIA pentru schema de mici fermieri;
- Tot în cursul lunii noiembrie 2017 se vor lansa: Submăsura 16.1 “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse” ETAPA I și Submăsura 16.1a “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol” – ETAPA I.
APIA – în această perioadă continuă plățile în avans, pe suprafață, pentru măsurile compensatorii și ANT ovine și caprine, pentru campania 2017;
- ”după data de 15 noiembrie 2017 va începe și plata avansului la subvențiile pentru bovine. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu a avut cum să-i includă pe acești fermieri pe liste din data de 16 octombrie, ziua în care s-a demarat plata avansului, din pricina perioadei de retenție a animalelor în ferme, care expiră la data de 15 noiembrie” (a anunțat, ministrul agriculturii, în data de 26 octombrie 2017, în discursul ținut cu prilejul deschiderii oficiale a celui mai mare târg din agricultură, INDAGRA 2017).
- conform calendarului lucrărilor agricole pe parcelele aflate sub angajament, în acord cu condițiile de bază relevante și cerințele specifice Măsurii 10 „ AGRO-MEDIU ȘI CLIMĂ”, Pachetul 1 – „Pajişti cu înaltă valoare naturală” și Pachetul 2 – „Practici agricole tradiţionale”, categoria de folosință a terenului: PAJIȘTI PERMANENTE – începând cu data de 1 noiembrie este interzisă aplicarea gunoiului de grajd (condiție de bază relevantă – SMR 1).
- Pajiști
În această ultimă lună de toamnă, aparent nu ar rămâne nimic de făcut pe pajiști mai ales că în mod normal s-a încheiat sezonul de pășunat la sfârșit de octombrie și ultima coasă pentru fân cu o lună sau două mai înainte.
Pe teren rămân totuși de efectuat mai multe lucrări pe pajiștile permanente după încheierea pășunatului, din care amintim:
– curățarea pajiștilor de resturi vegetale neconsumate și eliminarea plantelor nedorite (buruieni);
– continuarea aplicării amendamentelor calcaroase pe solurile acide și a celor cu reacție acidă pe sărături; continuarea aplicării îngrășămintelor chimice pe bază de fosfor și potasiu cât și a celor azotoase pe primele parcele de pășunat din anul viitor (pe pajiști fără angajamente de agro-mediu pe măsura 10 din PNDR 2014-2020);
– continuarea lucrărilor de amenajări și construcții pastorale în zonele premontane;
– plantare arbori pentru umbră, dispuși în diferite moduri: izolați, grupuri sau aliniamente forestiere cât și a gardurilor vii de delimitare a parcelelor de pășuni.
Gospodarii și fermierii care nu au avut posibilități să cântărească fânul depozitat în vrac, pot evalua cantitatea pe care o dețin, prin diferite măsurători cu determinarea volumului (cubajul) stogurilor sau șirelor, înmulțite cu greutatea medie a unui metru cub de fân. Cubarea se poate face imediat după ce fânul a fost strâns şi clădit sau mai târziu. Pentru a se obţine însă rezultate cât mai exacte, se recomandă ca măsurarea volumului şirelor să se facă după 1-2 luni, de la depozitare, când fânul s-a aşezat bine.
Determinarea cantităților de fân și alte furaje depozitate pe sortimente, este absolut necesară pentru întocmirea unui plan de furajare a animalelor în perioada de stabulație.
- Determinarea cantității de fân depozitate în şire sau stoguri
Determinarea cantității de fân depozitate se face prin cântărire înainte de a fi aşezat în şire sau stoguri, sau prin estimarea după măsurători privind volumul (cubajul) acestora înmulțit cu greutatea medie a unui metru cub de fân. Cubarea se poate face imediat după ce fânul a fost strâns şi clădit sau mai târziu. Pentru a se obţine însă rezultate cât mai exacte, se recomandă ca măsurarea volumului şirelor să se facă după 1-2 luni, de la depozitare, când fânul s-a aşezat bine.
Volumul şirei, se stabileşte măsurând lungimea (L), lăţimea (l), şi racordarea sau lungimea peste coamă (R), ca în figura următoare:
Lungimea se măsoară numai pe o singură latură a şirei la nivelul solului. Lăţimea şirei se măsoară la ambele capete la înălţimea de 1 m de la suprafaţa solului. La şirele care se îngustează spre bază, se fac două măsurători pentru lăţime, la fiecare capăt; una la suprafaţa solului, iar cealaltă în punctul unde şira este mai lată, după care se face media celor 4 măsurători.
Lungimea peste coamă (racordul) reprezintă distanţa de-a curmezişul şirei, de la baza ei peste coama şirei şi până la baza şirei din partea opusă. Această dimensiune se determină în 3-4 locuri după care se face media.
Pentru calculul volumului se folosesc următoarele formule:
Pentru şire joase, de înălţime mică sau mijlocie, (înălţimea mai mică decât lăţimea) cu vârf rotunjit.
V = (0,52 x R – 0,44 x l) L x l, în m3.
Pentru şire înalte (înălţimea mai mare ca lăţimea) dar cu vârf rotunjit.
V = (0,52 x R – 0,46 x l) L x l, în m3.
Pentru şire de înălţimi diferite, dar cu vârf turtit drept.
V = (0,56 x R – 0,55 x l) L x l, în m3.
Pentru şire cu vârf ascuţit şi care se îngustează începând mai de jos.
V = R x l x L, în m3.
4
În care: L = lungimea şirei, în m; R = racordarea, în m; l = lăţimea şirei, în m; V = volumul şirei, în m3.
Volumul stogurilor, se află prin măsurarea circumferinţei (C) şi a racordării (R). Circumferinţa se măsoară la cca. 0,5-1 m de la suprafaţa solului. În cazul când stogul se îngustează spre bază, această dimensiune se măsoară de 2 ori; odată la partea cea mai îngustă, lângă pământ şi apoi sus, unde este mai lată, şi se face media lor. Racordarea şi în acest caz, este egală cu lungimea frânghiei trecute peste vârful stogului, de la baza dintr-o parte până la baza din partea cealaltă. Măsurătoarea se face de 2 ori, (odată se face perpendicular pe prima) după care se face media lor.
Volumul stogurilor se calculează după următoarea formulă:
V = (0,04 x R – 0,012 x C) x C2, în m3.
Cunoscând volumul şirei sau stogului, se poate calcula masa totală (G) prin înmulţirea acestuia cu masa specifică (g, în kg/m3) a unui m3 din fânul respectiv, după formula:
G = V x g, în kg.
Masa unui m3 de fân depinde de compoziţia lui botanică, de epoca de recoltare, de durata conservării în şiră sau stog, de umiditatea fânului în timpul clăditului etc.
Stabilirea acestuia este bine să se facă prin cântărirea a 1-2 mc, din fiecare stog sau şiră, care se iau din jumătatea inferioară.
Când situaţia nu permite a se stabili prin cântărire greutatea unui mc de fân, se pot folosi datele din tabelul de mai jos, privind greutatea medie a unui mc de fân, pentru diferite tipuri de fân şi la diferite intervale de timp de la clădit.
Tabel
Masa medie a unui m3 de fân la diferite intervale de timp de la clădit
|
Tipul de fân |
Data după clădire în șiră sau stoguri | |||
| După 3-5 zile | După 15 zile | După 1 lună | După 3 luni | |
| 1. Fânul de lucernă sau trifoi roşu | 57 | 62 | 70 | 75 |
| 2. Fânuri de borceag, amestecul de lucernă
sau trifoi cu diferite graminee perene, fânul natural cu procent mare de leguminoase |
55 | 60 | 67 | 70 |
| 3. Fânul natural de ierburi mărunte (de deal şi munte) de calitate superioară (păiuş roşu, iarba vântului, etc.) | 50 | 55 | 60 | 65 |
| 4. Fân cultivat din graminee de talie înaltă
(timoftică, golomăţ, ovăscior, etc.) |
45 | 50 | 55 | 62 |
| 5. Fân natural (de deal, munte) de calitate
mijlocie |
42 | 45 | 50 | 55 |
| 6. Fân cu multe buruieni | 37 | 40 | 45 | 50 |
- Agricultură
Luna noiembrie cunoscută și sub numele de Brumar este ultima lună de toamnă și perioada când în ferme se fac ultimele pregătiri pentru iernat. În livadă dacă vremea este frumoasă, se plantează pomi fructiferi și arbuști sau se sapă gropi pentru cei care urmează sa fie sădiți în primăvară. Trunchiurile pomilor se vopsesc cu var ca să nu-i ademenească pe iepuri și să le distrugă scoarța. Pentru trecerea treptată de la pășune la stabulație, fermierii pregătesc adăposturile pentru perioada de iarnă.
- Culturi de câmp
- Se finalizează lucrările de recoltare, transport şi depozitare a produselor agricole;
- Cea mai importantă activitate a lunii noiembrie este pregătirea terenului pentru campania de primăvară;
- Se eliberarează suprafeţele agricole de resturile vegetale;
- Este indicat ca toate terenurile agricole să fie arate înainte de intrarea în iarnă;
- Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată la 3 – 4 ani şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanţă activă/ha;
• Arătura se efectuează, funcţie de sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetaţie prea înaltă se procedează mai întâi la o mărunţire a acesteia cu grapa cu discuri; iar pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, lucrările solului, inclusiv semănatul, se fac de-a lungul curbelor de nivel și nu perpendicular pe acestea, pentru a se evita eroziunea solului.
- Pomicultură
Preocuparea de bază a pomicultorilor în această lună este depozitarea fructelor şi asigurarea condiţiilor de păstrare.
Depozitarea fructelor
Este de dorit ca introducerea fructelor la păstrare să se facă în celule, pe soiuri, cu ambalaje, sau în camere cu stelaje diferite.
O atenţie deosebită trebuie să se acorde asigurării condiţiilor optime de păstrare prin reglarea temperaturilor şi a umidităţii în depozite, beciuri, camere, spaţii improvizate, având în vedere oscilaţiile de temperatură de la zi la noapte şi pericolul de transpiraţie a fructelor, ceea ce favorizează reactivarea unor ciuperci care se află în stare latentă pe suprafaţa acestora.
Se va urmări asigurarea temperaturii corespunzătoare în spaţiile de depozitare, prin deschiderea sau închiderea ferestrelor sau reglarea sistemelor de ventilație. Temperatura de păstrare a fructelor trebuie menţinută în limitele 0oC- 4oC, iar umiditatea în spaţiul de păstrare trebuie să fie de 85-90%.
Dacă este necesară creșterea umidităţii atmosferice în spaţiile de depozitare, aceasta se poate face prin udarea pavimentului sau adăugarea apei în vase, pentru evitarea deshidratării fructelor.
Se continuă în această perioadă valorificarea fructelor din ultimele soiuri cu coacere de vară – toamnă, ca Frumos de Voineşti, Parmen Auriu, Pionier, Voinea, Ardelean, Poiana şi cu cele căzute la sortare.
Defrişarea, completarea golurilor şi plantarea
O altă lucrare care se execută în luna noiembrie este defrişarea pomilor răzleţi, neproductivi, debili sau bolnavi. În acelaşi timp, se face completarea golurilor din parcelele cu pomi din aceleaşi specii şi soiuri.
Până la apariţia temperaturilor negative şi începutul înghețului solului, se continuă plantatul pomilor şi arbuştilor fructiferi.
O grijă deosebită se va acorda în timpul transportului materialului săditor, pentru ca rădăcinile să nu fie expuse la frig sau la deshidratare, deoarece sunt mult mai sensibile la temperaturi scăzute şi uscare în comparaţie cu partea aeriană.
În general, rădăcinile pomilor şi, mai ales, cele de cais, piersic şi migdal uşor deshidratate, pun în pericol prinderea după plantare, chiar dacă se încearcă rehidratarea sau se fac mai multe irigări după plantare.
După plantare este obligatorie formarea unui muşuroi în jurul tulpinii, care să depăşească uşor marginile gropii pentru protejarea părţii inferioare a plantei contra frigului şi a uscăciunii.
Plantaţiile noi trebuie protejate contra rozătoarelor, dacă perimetrul plantaţiei sau al curţii nu este împrejmuit. Protejarea se asigură prin învelirea tulpinii cu diferite materiale ca: tulpini de porumb, floarea soarelui, hârtie cerată, folie de polietilenă perforată etc.
Pregătirea plantaţiei pentru iernare
O altă preocupare a pomicultorului este legată de îngrijirea şi pregătirea pentru iarnă a plantaţiei, şi anume: după căderea frunzelor se efectuează tratamentele fitosanitare, care au drept scop diminuarea infecţiilor cu rapăn, făinare, acarieni, păduchi ţestoşi, ouă de afide, psilide etc., mai ales pentru speciile seminţoase, respectiv Sphaerotheca pannosa, Taphrina deformans, Stereum purpureum, Gnomonia, Monilia etc.
Totodată, se iau măsuri agrotehnice şi de igienă culturală de înlăturare şi strângere a frunzelor căzute şi a fructelor mumifiate, a crengilor rupte, a altor resturi vegetale, şi introducerea lor sub brazdă odată cu efectuarea arăturii şi săpatul în jurul pomilor.
Se transportă şi administrează îngrăşămintele organice, 50-60 t/ha (administrarea îngrăşămintelor organice se execută o dată la 3 ani) şi a celor complexe, în cantitate de 150-200 kg/ha. Se execută lucrarea solului între rânduri şi pe rând.
În plantaţiile cu intervale înierbate, se desţelenesc cele cu vechime mai mare de 3 ani. La pomii izolaţi în fâneaţă, se sapă copcă sub proiecţia coroanei şi se fertilizează.
Tăieri de sezon
În această perioadă se pot executa lucrările de tăiere a pomilor din speciile semințoase. Această lucrare se poate face începând din toamnă, după căderea frunzelor, pe tot parcursul iernii şi până primăvara, la intrarea în vegetaţie.
Prin tăieri, la pomii tineri, se urmăreşte formarea coroanei, înţelegând prin aceasta construirea scheletului pomului, realizarea formei de coroană adoptată şi garnisirea cu formaţiuni fructifere, iar la pomii pe rod obţinerea unui echilibru între procesele de rodire şi de creştere. De asemenea, trebuie îndepărtate ramurile care se ating sau se intercalează.
Lipsa unei toaletări a pomilor fructiferi se răsfrânge asupra performanței de rod a livezii, astfel, pomii se vor supraîncărca cu fructe, care vor rămâne mici, urmând ca anul următor să nu mai rodească sau să producă mai puțin.
O atenţie deosebită se va acorda în perioada de toamnă – iarnă și lucrărilor de curăţare a coroanei, prin eliminarea ramurilor rupte sau bolnave.
Alte lucrări în noiembrie
În căpşunăriile nou înfiinţate, acolo unde există posibilităţi, se recomandă administrarea pe rând, în jurul plantelor, a mraniţei, care, pe lângă aportul de elemente nutritive, are rol de a proteja planta peste iarnă. În plantaţiile comerciale, se completează golurile şi se trag pe rând filamentele cu stoloni pentru întinerirea şi îngroşarea benzii fructifere.
În pepiniere se continuă scosul pomilor desfrunziţi şi etichetaţi pe soiuri şi se transportă la punctele de stratificare şi desfacere, protejându-se cu grijă împotriva rozătoarelor.
În câmpul I al pepinierelor, în funcţie de zonă şi tipul de sol, dar şi de experienţa pepinieristului, mai ales pe terenurile uşoare cu vânturi puternice, se iau măsuri de protejare a ochilor altoi printr-o uşoară muşuroire.
În şcolile de puieţi şi marcotiere se recoltează materialul, se sortează şi se stratifică, iar în câmp se însămânţează ultimii sâmburi şi seminţe.
După recoltare, se adună fructele stricate rămase pe pomi sau sub pomi, deoarece reprezintă o sursă de infecție pentru recolta anului următor;
- Grădină şi flori
- Se plantează bulbii de flori atât în solar cât și în grădină. Înainte de plantare este recomandat să se facă o selecție a bulbilor și să fie îndepărtați cei stricați sau uscați. De asemenea, bulbii nu trebuie să prezinte zgârieturi, tăieturi sau zone moi;
• Se face mușuroirea trandafirilor cu scopul de a rezista mai bine peste iarnă; - Se adună frunzele uscate din grădină/gazon;
- Se scot bulbii de dalie, begonia și gladiole și se depozitează într-un mediu uscat și ferit de îngheț pe perioada iernii;
- Se înlătură frunzele de trandafir căzute pentru a preveni boli specifice;
- Se culeg semințele și se pun la păstrat în pungi sau plicuri de hârtie, în locuri întunecoase și uscate;
- Pomii decorativi sensibili, care rămân în grădină pe timpul iernii (magnolie, smochin, dafin etc.), trebuie acoperiţi cu o folie protectoare, cel târziu în această lună, mai ales în zonele deluroase şi de munte, unde frigul vine mai devreme;
- Tot la sfârșit de toamnă se pot planta flori perene și legume pentru sezonul rece, flori sălbatice sau frezii, crini, anemone, amaryllis, cale etc;
- Investiți în hrănitori pentru păsări! Acestea sunt prietenii grădinii și vor menține scăzut numărul dăunătorilor;
- Este momentul să puneți ustensilele în cui. Acestea trebuie curățate sau date cu ulei. Le puteți depozita într-o magazie dar niciodată în aer liber deoarece frigul iernii le va distruge.
- Zootehnie
- Se aplică măsurile sanitar – veterinare prevăzute pentru această lună;
- Tot acum se fac ultimele pregătiri ale adăposturilor pentru stabulația din timpul iernii;
- Trebuie avut în vedere ca sub nicio formă să nu plouă sau să ningă pe animale. Curenții de aer nu trebuie să depășească 1m/s. Este foarte important acest aspect și astfel sunt evitate îmbolnăvirile care pot duce la pierderi enorme;
- Lumina este un factor extrem de important având în vedere că stimulează producția și imunitatea animalelor dar și funcționarea glandei tiroide a animalelor (lipsa iluminatului corespunzător poate favoriza depunerea excesivă a grăsimii, scăderea producției). Iluminarea adăposturilor se face natural, prin intermediul radiaţiilor solare sau artificial cu ajutorul lămpilor incandescente.
- Când vremea este favorabilă, este bine sî se asigure un regim de mișcare în aer liber al animalelor.
- Apicultură
- În zilele favorabile se pot continua o serie de lucrări de pregătire a familiilor de albine, începute luna trecută şi remedierea stărilor anormale apărute: hrană insuficientă, sau necorespunzătoare, pierderea mătcii, umiditatea exagerată, pătrunderea șoarecilor în stupi;
• Trebuie reținut faptul că pentru iernare, familia de albine are nevoie de aproximativ 18 kg miere şi 1,5-2 kg păstură pentru creşterea puietului în partea a doua a iernii şi în primăvară;
• În zilele nefavorabile se poate aprecia starea familiei de albine prin ascultarea zumzetului albinelor cu un tub de cauciuc introdus pe urdiniş şi vizualizarea foii de control;
• Umiditatea excesivă se înlătură prin mutarea stupilor într-un loc însorit pe vatră şi îmbunătăţirea aerisirii prin asigurarea unui spaţiu de 1-2 cm în podişor care va fi acoperit de salteluţă; - Pe lângă lucrările efectuate în stupină interesele apicultorilor în această perioadă au în vedere valorificarea produselor apicole obţinute, planificarea pe perioada de iarnă a altor lucrări ce ţin de pregătirea viitorului sezon apicol, aprovizionarea cu materiale şi echipamente (întreţinere, reparare, reformare, achiziţie), completarea cunoştinţelor prin participarea la cursuri, conferinţe apicole, studiu autodidact.
Alte articole
