Calendarul fermierului montan în luna septembrie
Calendarul fermierului montan în luna octombrie
- Noutăți legislative și dezvoltare rurală
- Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) primește în continuare cereri pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Astfel până la data de 31 octombrie 2017, ora 16:00, solicitanții de fonduri europene nerambursabile au la dispoziție 70 milioane de euro pentru proiecte care se încadrează în aria de finanțare a Schemei GBER aferente Submăsurii 4.2 – Sprijin pentru procesarea produselor agricole.
Solicitanții eligibili pentru finanțare prin prezenta schemă, sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiţii iniţiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obţinerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economică eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului.
- Și pe sub-măsurile 16.4 și 16.4a se pot depune proiecte până la data de 30.11.2017 pentru ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”, precum și pentru sectorul pomicol prin sub-măsura 16.4a.
Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info.
- APIA primește cereri de sprijin pentru împăduriri, până la 06 octombrie 2017 în cadrul celei de a doua sesiuni de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, aferentă submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020.
- Începând cu 1 octombrie până la 15 martie este interzisă aplicarea îngrășămintelor organice lichide pe pajiști, conform codului de bune practici agricole.
- 10 octombrie este data limită de depunere la APIA a documentelor care fac dovada deținerii competențelor necesare implementării angajamentelor.
- 16 octombrie 2017 este data la care încep plățile în avans pentru campania 2017 iar fermierii vor primi 70 la sută din plățile pe suprafață și 85 la sută pentru măsurile compensatorii.
- Pajiști
În tradiția românească multiseculară la sfârșitul acestei luni, în 26 octombrie de Sf. Dumitru se încheia sezonul de pășunat pe izlazurile comunale. Prin această practică foarte înțeleaptă și avantajoasă a țăranului român, covorul ierbos intra pregătit în iarnă și se ”odihnea” până în primăvară de Sf. Gheorghe la 23 aprilie când se relua pășunatul pe izlazuri.
În trecut regulile comunităților agrare erau foarte stricte și nimeni nu îndrăznea să le încalce.
Să nu uităm că suprafețele de terenuri ocupate de pajiști în apropierea localităților, erau într-un fel ”benzinăriile” pentru animalele de muncă (boi și cai) cu care se efectuau majoritatea lucrărilor agricole. Un izlaz cu covor ierbos degradat era o adevărată tragedie pentru țărani, care aveau animale trăgătoare și de lapte slabe, efectuau lucrări agricole întârziate cu recolte sărăcăcioase și în final se instala foametea. De aici și respectul până la divinizare a izlazului comunal cu avantajele de netăgăduit, dacă era bine gospodărit sub îndrumarea conducătorului obștii – primarul, criteriu după care era, de altfel și ales de comunitate.
Cum sunt privite în prezent izlazurile comunale și în general pajiștile permanente este o altă problemă de care va trebui să ne ocupăm foarte serios în perspectivă pentru a ne alinia la exigențele și standardele europene.
Lucrările propriu zise pentru îmbunătățirea pajiștilor și folosirea rațională a lor, ar consta în:
- continuarea aplicării îngrășămintelor organice solide, până la sfârșitul lunii;
- aplicarea îngrășămintelor chimice pe bază de fosfor și potasiu precum și a amendamentelor pe solurile acide sau sărăturate pe fânețe și pe pășuni după încheierea sezonului de pășunat, pe parcelele pe care nu sunt contractate angajamente de agro-mediu;
- eliminarea de pe pajiști a resturilor vegetale neconsumate de animale, a speciilor de plante nedorite și a vegetației lemnoase, care pot invada pajiștea până la eliminarea plantelor furajere din covorul ierbos, în următoarele sezoane de vegetație.
- nivelarea mușuroaielor, adunarea pietrelor și alte lucrări de curățare a terenului;
- continuarea lucrărilor de amenajări și construcții în fondul pastoral, până când starea vremii o permite, mai ales în zona montană.
- Agricultură
- Culturi de câmp
În popor, octombrie poartă denumirea de “Brumărel” pentru că aduce bruma și chiciura, este luna în care cad frunzele din pomi, iar fermierii se ocupă de însămânțările de toamnă. Totodată, din bătrâni se spunea că, dacă în această lună va ploua mărunt, iarna va fi grea, iar dacă frunzele pomilor cad curând, anul următor va fi roditor.
Iată care sunt lucrările agricole de bază în luna octombrie:
- Se termină recoltarea culturilor agricole de câmp: porumb, sfeclă furajeră, cartof;
- Se eliberează terenurile agricole de resturile vegetale;
- Arătura este recomandat a se executa imediat după recoltarea culturilor, în agregat cu grapa stelată, la adâncime de 20-22 cm, concomitent cu încorporarea îngrășămintelor sub arătură. Îngrășămintele pot fi administrate și la suprafață, urmând a fi încorporate în sol o dată cu pregătirea patului germinativ;
- Pe suprafețele ce se însămânțează în toamnă, se execută arături la 25-30 cm;
- Tot în octombrie are loc finalizarea însămânțărilor de toamnă, care trebuie să se termine până la 10 octombrie;
- Culturile de porumb traversează ultimele perioade de vegetație. Boabele (care conțin în medie 10% proteine, 7% substanțe extractive ne-azotate, 4% grăsime, 2% celuloză și 13% apă), sunt folosite cu precădere ca nutreț concentrat în alimentația tuturor categoriilor de animale;
• Porumbul se poate recolta, sub formă de ştiuleţi depănuşaţi sau sub formă de boabe; - Fermierii pregătesc depozitarea produselor: cartofi, sfeclă furajeră, porumb și efectuează controlul produselor depozitate, având în vedere schimbările de temperatură și umiditate;
- Are loc tratarea semințelor de cereale contra bolilor și dăunătorilor.
- Pomicultură
- Se culeg soiurile de toamnă de mere, pere, prune, alune;
- După recoltare se adună fructele stricate rămase pe pomi sau sub pomi, deoarece reprezintă o sursă de infecție pentru recolta anului următor;
- În a doua jumătate a lunii se pot începe plantările de toamnă;
- Materialul săditor se cumpără doar de la pepiniere sau puncte de vânzare autorizate;
• Trunchiul merilor se îmbracă cu benzi de lipici specific pentru a prinde omizile care atacă frunzele în primăvară; - Se aplică o îmbăiere a trunchiului și ramurilor pomilor fructiferi pentru a distruge dăunătorii care hibernează peste iarnă;
- Grădină şi flori
- În această lună se face ultima tundere a gazonului înainte de sosirea iernii;
• Colectați frunze pentru a face compost pe care îl puteți utiliza mai apoi ca fertilizant pentru sol. Frunzele de stejar, anin, carpen se vor transforma într-un an, pe când cele de fag, platan, castan vor dura câțiva ani până se vor transforma; - Se scot bulbii de dalie, begonia și gladiole și se depozitează într-un mediu uscat pe perioada iernii. Nu uitați să înlăturați frunzele moarte înainte de depozitare;
- Plantați câteva flori de care puteţi să vă bucuraţi în primăvara următoare: zambile, lalele, narcise, crocuşi, lăcrămioare, ghiocei, muscari şi irişi;
- Luna octombrie este luna ideală pentru plantarea arborilor ornamentali, arbuștilor și a gardurilor vii;
- Trandafirii agățători trebuie curățați și tulpinile rămase protejate înainte ca vântul de toamnă să producă pagube;
- Se înlătură frunzele de trandafir căzute pentru a preveni boli specifice și nu încercați să le folosiți pentru obținerea compostului;
- Plantați toate florile perene sau bienale pe care le-ați obținut din semințe în anul curent;
• Se culeg semințele și se pun la păstrat în pungi sau plicuri de hârtie, în locuri întunecoase și uscate; - Pomii decorativi sensibili, care rămân în grădină pe timpul iernii (magnolie, smochin, dafin etc.), trebuie acoperiți cu o folie protectoare, cel târziu în această lună, mai ales în zonele deluroase şi de munte, unde frigul vine mai repede;
- Dacă solul este uscat, udați foarte bine grădina înainte ca pământul să înghețe;
• Investiți în hrănitori pentru păsări! Acestea sunt prietenii grădinii și vor menține scăzut numărul dăunătorilor.
- Zootehnie
- Oile coboară de la munte și începe campania de montă, un proces în care crescătorii ar trebui să colaboreze cu medicii veterinari pentru a evita eventuale incidente;
• Pentru monta naturală se repartizează 20-30 oi pentru un berbec tânăr și 30-40 oi pentru un berbec adult, iar folosirea la montă a berbecilor se face prin rotație asigurându-se după 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. - Pentru efectivele de ovine înscrise în registrul genealogic al rasei și pentru care se solicită ”sprijin cuplat zootehnic”, monta se face cu berbeci care dețin certificat de origine și se respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase la 35 de femele ovine;
- În perioada montei este recomandat pășunatul numai pe răcoare, dimineața cât mai devreme și seara târziu, în funcție de temperatura mediului ambiant;
Se aplică măsurile sanitar – veterinare prevăzute pentru această lună la bovine și ovine: deparazitare internă și externă, atât pentru endo cât și pentru ecto-paraziți, în vederea pregătirii pentru perioada de stabulație; - Se fac ultimele verificări la adăposturi, pentru stabulația din timpul iernii, la pardoseală, uși, geamuri, precum și dezinfecție, dezinsecție și deratizare;
- Se verifică evoluția gestației la bovine;
- Se va evita pășunatul în diminețile în care se produce brumă, pentru a evita îmbolnăvirile la bovine (meteorism);
- Spre sfârșitul lunii octombrie, pășunatul ar trebui să înceteze (în mod tradițional după Sfântul Dumitru – 26 octombrie), deoarece resursele furajere ale pajiștilor montane sunt epuizate, animalele nu mai au ce să consume, se bătătorește solul, vegetația se distruge, în special pe solurile în pantă și în perioadele ploioase, iar covorul ierbos are nevoie de o perioadă de refacere care începe din toamnă, astfel încât și anul următor să avem producții bune de iarbă.
- Verificarea calitativă a furajelor și îndepărtarea din depozit a focarelor de furaje mucegăite sau alterate.
- Apicultură
- În luna octombrie are loc finalizarea pregătirii familiilor de albine pentru iernare care constă în principal în activități legate de organizarea cuibului;
- În această perioadă, în familia de albine încetează creşterea puietului, centrul cuibului fiind alcătuit din rame goale sau parţial goale;
- În zilele însorite sunt necesare o serie de intervenţii în cuibul familiilor de albine care au ca scop aranjarea cuibului pe fagurii necesari pentru o bună iernare şi îndepărtarea celor necorespunzători;
- Stimularea şi supravegherea zborurilor târzii de curăţire.
- Se asigură rezervele de hrană (1,5-2,5 kg miere căpăcită/fagure, de calitate (nu de mană) – 18 kg/familia de albine, sau prin împrumutarea unor faguri cu miere de la alte familii mai puternice;
- Se păstrează în cuib doar fagurii mai închişi la culoare, dar nu vechi, care să menţină căldura cuibului pe timp de iarnă, cu celule de albine lucrătoare, bune de ouat în prima parte a primăverii;
- Se fixează gratiile împotriva pătrunderii șoarecilor;
- Se asigură protecţia termică a familiilor de albine prin împachetări cu materiale izolante, salteluţe sau pernuţe peste podişor şi eventual unele împachetări laterale, după diafragmă, care să asigure şi absorbţia umezelii din stup şi circulaţia corectă a aerului;
• Se efectuează o serie de tratamente necesare, împotriva varroozei; - Se amenajează perdelele de protecţie în jurul stupinei împotriva vânturilor puternice, viscolului din timpul iernii, curenţilor reci etc.
- Plante medicinale
- Se culeg rădăcinile de cicoare. În scopuri medicinale se foloseşte rădăcina plantei care se recoltează prin dezgropare cu cazmaua. Se spală în curent de apă repede, după care se despică pe lungime şi se pune la uscat în strat subţire, într-un loc aerisit şi călduros;
• Se culege urzica moartă albă. Florile se culeg prin ciupire, partea aeriană prin tăierea tulpinilor de sub ultimele frunze. Acționează decongestiv, ca emolient și expectorant, vasoconstrictor, astringent. Este recomandată la hipertrofii de prostată. Se mai folosește la leucoree, dismenoree, tulburări nervoase la menopauză, catar intestinal, diaree, sângerări nazale, etc; - Se culeg măceșele. Acestea au un conţinut de vitamina C de 50 de ori mai mare decât citricele, motiv pentru care sporesc imunitatea organismului şi grăbesc vindecarea bolilor, în perioada de convalescenţă;
- Se culege talpa gâștei. Preparatele fitoterapeutice pe bază de talpa gâștei au acţiune sedativă, calmantă, asupra sistemului nervos central şi vegetativ, eficientă în insomnie (este de 3 ori mai puternică decât valeriana), anxio-depresivă şi relaxantă a fenomenelor de somatizare în disfuncţii neuro-vegetative respiratorii (crize de astm, dispnee funcţională), cardio-vasculare (palpitaţii, tulburări de ritm, precordialgii, de cauză nervoasă), digestive (epigastralgii), tulburări de menopauză, tulburări nevrotice diverse, vasodilatatoare, hipotensivă, acţiune relaxantă a musculaturii netede a vaselor de sânge, cardiotonică, antiaritmică, creşte tonusul musculaturii uterului, acţiune cicatrizantă, antiinflamatorie, antiseptică.
Alte articole
