Declaraţia de la Vatra Dornei: “Patrimoniul cultural: o resursă înrădăcinată în teritoriu, sinonimă cu atractivitatea şi viitorul pentru munţii noştri!”

Noi, reprezentanţii Euromontana, adunaţi aici, la Vatra Dornei, pe 27 septembrie 2018, declarăm:

Patrimoniul cultural este format din resurse creative şi culturale de natură tangibilă sau intangibilă, având o valoare pentru societate ce a fost recunoscută public, astfel încât să fie conservat pentru generaţiile viitoare. Acesta include situri naturale construite şi arheologice, muzee, monumente, lucrări de artă, oraşe istorice, practici agronomice, forestiere şi alimentare, lucrări literare, muzicale, audio-vizuale şi digitale, precum şi cunoştinţele, practicile şi tradiţiile cetăţenilor europeni. Patrimoniul cultural este deosebit de bogat şi diversificat în zona montană. Această bogăţie culturală este parte integrantă a identităţii şi mândriei oamenilor de la munte.

Zonele montane au de asemenea un patrimoniu natural foarte bogat, cu situri naturale ce au aspecte culturale şi formaţiuni fizice, biologice sau geologice ce au influenţat viaţa oamenilor de la munte. Spre exemplu, pastoralismul este o activitate agrară tipică ce influenţează aspectele naturale ale munţilor şi contribuie la biodiversitatea ecosistemelor montane. Patrimoniul cultural şi cel natural sunt astfel conectate intrinsec.

În faţa globalizării din ziua de astăzi, patrimoniul cultural şi cel natural sunt unele dintre puţinele resurse cu potenţial pentru dezvoltare economică conectată direct la teritorii, la locuitorii acestora şi la modul lor de viaţă. De aceea, sunt o resursă strategică majoră pentru viitor, ce poate oferi multe beneficii sociale, de mediu şi economice, cu condiţia să fie exploatată şi dezvoltată într-o manieră corectă şi durabilă.

Aceste bogate patrimonii culturale şi naturale au de asemenea şi un foarte puternic potenţial pentru inovare, ce poate revitaliza teritoriile, încuraja dezvoltarea de noi idei antreprenoriale şi în acelaşi timp să întărească atractivitatea munţilor, ca întreg.

Confruntată cu o finanţare publică în declin, cu provocările globalizării şi metropolizării, schimbărilor climatice şi cu presiuni fizice şi de mediu în creştere, conservarea patrimoniului poate fi ameninţată. De aceea, o mai bună conservare şi valorificare este posibilă şi necesară pentru a creşte ocuparea forţei de muncă şi atractivitatea munţilor, iar pentru a realiza acest obiectiv trebuie exploatat intregul potenţial tehnologic.

Pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural montan şi pentru a-l transforma într-un motor pentru o dezvoltare viitoare, facem apel la instituţiile europene, naţionale şi regionale să:

• Acorde o recunoaştere mai mare în acest An European al Patrimoniului Cultural nu numai pentru valoarea intrinsecă a zonelor montane, ca şi a celor rurale, la o scară mai mare, dar şi pentru contribuţia lor socio-economică la bunăstarea tuturor cetăţenilor.

• Acorde mai mult sprijin proiectelor montane colective legate de protecţia şi îmbunătăţirea patrimoniului cultural (de ex. prin produsele montane) pentru a întări structura lanţurilor de aprovizionare reziliente.

• Acorde o recunoaştere mai mare legăturilor intrinsece între patrimoniul cultural şi cel natural în zona montană (spre exemplu printr-o recunoaştere cum este cea a etichetării ca Rezervaţii a Biosferelor de către UNESCO) precum şi a faptului că peisajele culturale europene au fost formate prin activitate umană, în special prin agricultură şi creşterea animalelor. Întoarcerea la sălbăticie a unora dintre munţi ar duce la dispariţia acestui patrimoniu şi la schimbări semnificative ale peisajului.

• Menţină un nivel adecvat de finanţare pentru a ajuta conservarea şi o mai bună dezvoltare a acestei resurse geo-specifice şi astfel să creeze locuri de muncă, inclusiv în zonele montane izolate. În plus, pentru a putea fi utilizabile chiar şi de către structurile mici (municipalităţi, asociaţii etc.), accesul la aceste fonduri trebuie simplificat.

• Întărească legăturile dintre cercetare şi inovare şi actorii din teren, astfel încât noile inovaţii să poate fi implementate direct, pentru o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului.

• Transmită mai bine inovaţiile tehnologice, cum ar fi vizualizări şi redări în 3D şi a le face mai accesibile, inclusiv pentru structurile antreprenoriale mici.

• Folosească patrimoniul cultural ca pe un factor de integrare și atractivitate şi să primească noi locuitori, în special în zonele montane depopulate.

• Aducă mai aproape oamenii ce trăiesc în zonele urbane de cei din zonele rurale prin o mai bună cunoaştere şi transmitere a patrimoniului cultural, astfel acordând o mai mare recunoaştere valorii patrimoniului cultural montan pentru societate, în întregul ei.

• Promoveze transmiterea şi revitalizarea patrimoniului cultural prin dialog inter-generaţional şi prin programe de schimburi între tineri şi bătrâni, între locuitori ai zonelor urbane mari şi cei ai satelor mici.

În final, noi, Euromontana, ne angajăm să contribuim prin activităţile noastre la o mai bună conservare şi valorificare a patrimoniului cultural şi a celui natural din munţii Europei, pentru a le transforma într-o  forţă motoare pentru dezvoltarea viitoare a munţilor locuiţi din Europa prin:

• Recunoaşterea rolului patrimoniului cultural în identitatea populaţiilor montane şi în identitatea ţărilor şi teritoriilor, ca şi a specificităţii şi valorii pe care acesta le aduce.

• Schimburi de bune practici în managementul modern şi inovativ (inclusiv cu tehnologii noi) al patrimoniului cultural şi celui natural din munţi.

• Încurajarea instituţiilor UE să se asigure că politicile europene dedică o parte corespunzătoare a finanţării culturale zonelor montane şi să le încurajeze să menţină o politică europeană de compensare pentru constrângerile naturale, care să se ridice la înălţimea mizei provocării de a menţine munţii dinamici.

• Încurajarea autorităţilor locale şi regionale să ia mai mult în considerare patrimoniul cultural în planurile şi programele de dezvoltare locală, prin procese participative, integrând viziunea şi percepţia comunităţilor montane, în special în zonele cele mai izolate.

• Dezvoltarea de proiecte europene pe tema patrimoniului cultural şi/sau natural.

• Cea mai eficientă comunicare şi transmitere către societate a angajamentului nostru activ şi a dragostei noastre pentru munţi şi valorile pe care aceştia le aduc tuturor, fie aceasta la nivel european, naţional, regional sau local, prin promovarea specificităţii montane, faţă de alte teritorii.